Această temă de actualitate a determinat UCB să organizeze împreună cu CECCAR o masă rotundă ce s-a desfășurat în data de 19 aprilie 2013, la sediul universității. Partenerul nostru a fost reprezentat de d-na expert contabil Paula Ștefănescu, Președinte CECCAR Filiala Brăila, alături de d-na expert contabil Carmen Tamași-Klaus, Director Executiv CECCAR Filiala Brăila si d-na expert contabil Cornelia Dima.
Ne-am bucurat de asemenea de prezenta unor invitati de seama din cadrul unor institutii cu care universitatea are in mod traditional colaborari. Astfel, din partea DGFP Brăila: d-na Maria Lozneanu – Șef Birou Asistență Contribuabili, d-ra Vasilica Vâlcu – Șef Serviciu Contestații, dl. Marian Gîdiuță – Șef Birou Inspecție Fiscală; din partea BCR Suc. Brăila, d-na Elena Chirulescu, director; din partea Asociației pentru Antreprenoriat din România d-na Camelia Drăgan; de la Agentia de Dezvoltare Regionala, d-na Iuliana Panaitescu dar si experți contabili, contabili autorizați – membri CECCAR, cadre didactice si studenți.
În deschidere d-na decan a Facultatii de Management Marketing in Afaceri Economice Braila, conf. univ. dr. Camelia Vechiu a multumit pentru participarea numeroasa la actiune, apreciind in mod special activitatea partenerului nostru – CECCAR, multumindu-i pentru implicarea în organizarea manifestării.
Specialiștii au cuvântul...
D-na director P. Ștefănescu a prezentat legislația aplicabilă sistemului “TVA la încasare”: Ordonanța Guvernului nr. 15 din 23 august 2012 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial 621 din 29 august 2012; ulterior Ministerul Finanțelor a emis Norme Metodologice de aplicare și Ghidul privind aplicarea TVA la încasare dar si principalele prevederi legislative.
Astfel, având în vedere prevederile Codului fiscal, la 1 ianuarie 2013, se conturează reguli specifice pentru colectarea TVA pentru livrările de bunuri și prestările de servicii efectuate, respectiv pentru exercitarea dreptului de deducere a TVA pentru achizițiile de bunuri și servicii.
În cazul persoanelor impozabile care aplică sistemul, exigibilitatea taxei intervine la data încasării contravalorii integrale sau parțiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii. Totuși, în cazul în care contravaloarea integrală sau parțială a livrării sau prestării nu se încasează în termen de 90 de zile calendaristice de la data emiterii facturii, exigibilitatea taxei aferente contravalorii neîncasate intervine în cea de-a 90-a zi calendaristică, de la data emiterii facturii, respectiv de la termenul-limită prevăzut de lege pentru emiterea facturii. Pe de altă parte, persoana impozabilă care aplică sistemul TVA la încasare își poate exercita dreptul de deducere a taxei aferente achizițiilor efectuate, doar în momentul în care se efectuează plata facturilor emise de furnizori, indiferent de calitatea furnizorului, respectiv dacă acesta aplică sistemul sau nu. Modificări intervin în exercitarea dreptului de deducere a taxei în ipoteza în care persoanele care nu aplică sistemul de TVA la încasare achiziționează bunuri și servicii de la persoane impozabile care aplică acest sistem. În această situație, momentul la care persoana impozabilă își va exercita dreptul de deducere a taxei se amână până la data în care taxa aferentă bunurilor și serviciilor care i-au fost livrate/prestate este achitată furnizorului/prestatorului.
TVA la incasare – avantaje si dezavantaje
- avantaje: îmbunătățirea cash-flow-ului prin amânarea exigibilității taxei la nivelul companiilor mici, care astfel nu vor mai fi obligate sa se decapitalizeze platind TVA aferenta facturilor neincasate.
- dezavantaje: încălcarea unuia dintre principiile fiscalității, respectiv principiul neutralității, principiu fundamental statuat în Directivele CE și aduce o serie de inechități în modul de aplicare, astfel:
• Se creează o “prăpastie” între momentul deducerii și cel al colectării TVA. Efectul real este cel de amânare la colectare, și nu de colectare la încasare, corelat cu un efect negativ foarte important, cel al amânării dreptului de deducere a TVA până la momentul plății facturilor, atât pentru agenții economici care vor fi obligați să aplice acest sistem, cât și pentru cei care nu sunt eligibili, dar colaborează cu cei care aplică sistemul.
• Se generează un sistem “șchiop” prin stabilirea unui termen de 90 zile doar pentru TVA-ul colectat, în timp ce TVA-ul aferent facturilor de achiziții nu va fi deductibil decât la plata acestora. Spre exemplu, un contribuabil care nu a încasat de la client și care are datorii la furnizori va fi obligat la colectarea TVA după 90 de zile și nu va putea deduce TVA de pe facturile de achiziție până la data la care va fi achitat factura! Această măsură va avea un efect negativ din perspectiva cash-flow-ului agentului economic.
• Se crează un “dezechilibru” evident între cei care sunt obligați să aplice acest sistem și cei care nu sunt obligați să-l aplice, însă sunt obligați să țină cont dacă furnizorii lor au intrat în sistemul TVA la încasare, ajungând în situația de a nu-și deduce TVA decât în momentul plății acestor furnizori. Un efect al acestei restricții va fi dezinteresul acestor agenți economici de a mai colabora cu persoanele impozabile care aplică sistemul TVA la încasare, și, treptat, eliminarea acestora din viitoarele tranzacții/colaborari.
• Se îngreunează modul de evidență, gestiune și control al beneficiarilor puși în situația de a decide dacă deduc sau nu taxa de pe factură în luna în care a fost emisă factura, întrucât vor avea o obligație suplimentară de a verifica pe site-ul ANAF Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul de TVA la încasare, pe lângă celelalte 2 registre de pe site-ul ANAF – Registrul contribuabililor inactivi/reactivi si Registrul contribuabililor cu cod de TVA anulat. Efectul direct este o scădere apreciabilă a productivității muncii atât la nivelul agenților economici, cât si la nivelul administrațiilor fiscale.
- propuneri pentru operaționalizarea măsurii: opționalitatea și eliminarea termenului de 90 de zile.
Colega noastra, lect. univ. dr. Cristina Bunea-Bontas a prezentat o tema vizand Aplicarea sistemului „TVA la încasare” în țările Uniunii Europene din care, spicuim, pentru informarea studentilor nostrii, următoarele aspecte:
A. Principiile de bază ale sistemului „TVA la încasare”
Sistemul „TVA la încasare” este o schemă opțională simplificată destinată companiilor mici care nu sunt eligibile pentru a aplica regimul special de scutire de TVA, prin care se acordă posibilitatea aplicării unei reguli simple bazată pe „data decontării” tranzacțiilor de cumpărare și vânzare, pentru a determina momentul în care se poate exercita dreptul de deducere a TVA și cel în care trebuie să se achite TVA către autoritatea fiscală.
Schema creează o relaxare a cash-flow-ului mai ales pentru companiile ale căror cheltuieli sunt, în mare parte, nepurtătoare de TVA (cum ar fi salariile), sau pentru cele care se confruntă cu mari întârzieri la încasarea facturilor de la clienți.
B. Reglementarea sistemului „TVA la încasare” la nivelul Uniunii Europene
Posibilitatea Statelor Membre ale Uniunii Europene de a aplica schema simplificată „TVA la încasare” a fost introdusă prin Directiva a 6-a, respectiv Directiva 77/388/CEE a Consiliului Comunităților Europene din 17 mai 1977 referitoare la Impozitul pe cifra de afaceri - sistemul comun privind taxa pe valoarea adăugată: baza unitară de stabilire.
În acest document, la Titlul VII ce se referă la exigibilitatea TVA, art. 10 alin. 1 par. 1, se stabilește, ca principiu general, că TVA devine exigibilă la momentul livrării bunurilor sau prestării serviciilor. La paragraful al 3-lea se arată că, prin derogare de la cele prevăzute anterior, Statele Membre pot prevedea în legislația proprie ca, în cazul anumitor tranzacții și pentru anumite persoane impozabile, taxa să devină exigibilă nu mai târziu de data încasării plății.
Ulterior, această prevedere a fost transpusă și în Directiva TVA, respectiv Directiva Consiliului Europei 2006/112/EC din 28 noiembrie 2006 privind Sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată la art. 66 lit. (b).
Prin modificarea adusă de Directiva Consiliului Europei 2010/45/EU din 13 iulie 2010 de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește normele privind facturarea, la Titlul X „Deduceri” s-a introdus art. 167 lit. a, conform căruia: Statele Membre pot prevedea, în cadrul unui sistem opțional, ca dreptul de deducere al unei persoane impozabile a cărei TVA devine exigibilă numai în conformitate cu art. 66 lit. (b) să fie amânat până în momentul în care TVA pentru bunurile/serviciile care i-au fost livrate/prestate a fost plătită furnizorului său. Statele Membre vor stabili, pentru persoanele impozabile de pe teritoriul lor național care aplică acest sistem opțional, un plafon ce se bazează pe cifra de afaceri anuală și care nu poate depăși 500.000 EUR, cu posibilitatea majorării acestuia până la 2.000.000 EUR după consultarea Comitetului TVA.
Până la 31 decembrie 2012 dreptul de deducere putea fi amânat la solicitarea unui Stat Membru doar în baza unei derogări din partea Consiliului European, în urma avizării de către Comisia Europeană, și doar în contextul aplicării sistemului simplificat în care și exigibilitatea TVA este amânată până la încasarea efectivă a propriilor livrări și prestări de servicii. De la 1 ianuarie 2013 s-a înlocuit sistemul de autorizări individuale cu instituirea unui drept pentru fiecare Stat Membru de a permite aplicarea unui astfel de mecanism simplificat favorabil IMM-urilor.
C. Aplicarea sistemului în țări ale Uniunii Europene.
Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord
Marea Britanie a introdus în legislația proprie posibilitatea opțiunii pentru schema simplificată „TVA la încasare” de la 1 octombrie 1987, ca urmare a aprobării primite de la Consiliul Comunităților Europene. Această măsură specială derogatorie a avut ca scop simplificarea procedurii privind exigibilitatea TVA în scopul prevenirii unor forme de evaziune fiscală. Schema simplificată prevedea amânarea dreptului de deducere a TVA până la momentul plății către furnizor, era opțională, iar persoanele impozabile eligibile erau întreprinderile cu cifră de afaceri mai mică decât 340.000 ECU (≈ 290.000 GBP). Ulterior, autorizarea a fost prelungită succesiv și a crescut cifra de afaceri pentru persoanele impozabile eligibile, ajungând în prezent până la 1.500.000 GBP.
Slovenia
A fost autorizată să aplice sistemul simplificat privind TVA pe baza contabilității de casă de la 1 ianuarie 2007, în baza Deciziei Consiliului European 2007/133/EC, solicitându-se ca schema să fie aplicată de persoanele impozabile cu o cifră de afaceri de până la 208.646 EUR. De la 1 ianuarie 2010 plafonul cifrei de afaceri a fost majorat la 400.000 EUR.
Suedia
A fost autorizată să aplice sistemul simplificat privind TVA pe baza contabilității de casă de la 1 ianuarie 2007, în baza Deciziei Consiliului European 2007/133/EC, solicitându-se ca măsura derogatorie să fie aplicată de persoane impozabile cu o cifră de afaceri de cel mult 3.000.000 SEK.
Italia
Începând cu 1 decembrie 2012, persoanele impozabile cu o cifră de afaceri ce nu depășește 2.000.000 EUR în anul calendaristic anterior pot opta pentru aplicarea sistemului de contabilitate de casă pentru tranzacțiile impozabile. Particularitatea constă în aceea că, în cazul în care nu are loc decontarea tranzacției comerciale, TVA devine exigibilă la 1 an de la data livrării bunurilor sau prestării serviciilor. Odată exercitată opțiunea pentru aplicarea schemei simplificate, aceasta trebuie menținută pentru cel puțin 3 ani.
Ungaria
De la 1 ianuarie 2013, posibilitatea optării pentru aplicarea sistemului „TVA la încasare” a fost introdusă în legislația privind TVA. Peroanele impozabile eligibile trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
- sunt clasificate ca și microîntreprinderi la începutul anului calendaristic, conform prevederilor Legii privind IMM-urile;
- au sediul activității economice în Ungaria;
- nu au intrat în procedura de lichidare sau faliment;
- veniturile cumulate din livrări / prestări taxabile de bunuri și servicii nu au depășit și nu depășesc 125.000.000 HUF (675.000 EUR) în anul calendaristic precedent și în cel curent.
România
Începând cu 1 ianuarie 2013, aplicarea sistemului „TVA la încasare” este obligatorie pentru persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România, care au sediul activității economice în România și care au o cifră de afaceri anuală care nu depășește 2.250.000 de lei (≈ 500.000 de euro). Acestea trebuie să plătească TVA către autoritățile fiscale la data încasării contravalorii livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii dar nu mai târziu de cea de a 90-a zi calendaristică de la data emiterii facturii. Aceeași regulă nu se aplică însă și în ceea ce privește dreptul de deducere al TVA, contribuabilii având dreptul la deducerea taxei numai în momentul în care efectuează plata furnizorului. Prin urmare, contribuabilii care colectează TVA beneficiază de o amânare a obligației de plată a TVA de maxim 90 zile, în timp ce își amână dreptul de deducere până la plata facturii.
Alte state ale Uniunii Europene care prevăd aplicarea „TVA la încasare” doar de către anumite categorii de persoane impozabile sau pentru anumite activități economice sunt: Austria, Belgia, Germania, Letonia, Luxemburg, Malta, Polonia, Spania.
Dezbateri aprinse, opinii pro și contra
D-l dr. Marian Gidiuta a apreciat ca „intenția a fost pozitivă, ca răspuns la solicitările IMM-urilor de a se aplica o astfel de măsură simplificată. Prin aplicarea TVA la încasare s-a dorit relansarea creșterii economice, a investițiilor, diminuarea somajului precum și sporirea competitivității României în vederea atragerii de investiții străine directe. Totodată, s-a dorit și asigurarea unui cadru fiscal care să sprijine redresarea IMM-urilor care trec prin perioade cu dificultăți din punct de vedere financiar datorită lipsei de lichidități. Sistemul TVA la încasare a avut ca obiectiv creșterea vitezei de circulație a banilor în economie și colectarea mai eficientă a taxei pe valoarea adăugată.
Însă, în forma ei actuală, legislația poate pune sub semnul întrebării utilitatea măsurilor pentru contribuabili sau realizarea obiectivelor stabilite prin nota de fundamentare a modificărilor din Codul Fiscal prin care se introduce sistemul TVA la încasare”.
Într-o alta interventie, d-na Maria Lozneanu considera ca „măsura trebuie analizată prin prisma angajamentelor luate de România față de institutiile financiare internationale. România trebuie să asigure colectarea veniturilor la bugetul statului. Execuția bugetului general consolidat la 28.02.2013 relevă faptul că din veniturile fiscale totale încasate la buget de 10.900 mil. lei, veniturile din impozitul pe profit au fost de 364 mil. lei iar încasările din TVA au fost de 5.900 mil. lei. Se observă, deci, că ponderea aparține veniturilor din impozite indirecte (TVA, accize), și într-o măsură mai mică celor din impozite directe (impozit pe venituri din salarii, impozit pe profit).
În acest context, s-a apreciat că termenul de 90 zile negociat cu instituțiile financiare internaționale este cel care asigură colectarea TVA la buget și, în același timp, oferă o amânare a plății taxei de către contribuabili.
A mentionat de asemenea ca DGFP Brăila a organizat sesiuni de informare și de instruire pe tema „TVA la încasare” pentru contribuabili.
Reprezentanta antreprenorilor, d-na Camelia Drăgan a prezentat modul în care este afectată de această măsură afacerea pe care o conduce - firma realizand livrări intracomunitare care sunt scutite de TVA. „Aceste livrări au o marjă de profit foarte mică; partenerul din România nu își poate permite, de cele mai multe ori, să practice un preț foarte mare pe relația cu partenerul extern având în vedere că pe piața externă prețurile sunt în general stabile. Până la introducerea sistemului “TVA la încasare”, firma beneficia de dreptul de deducere și solicita periodic rambursarea TVA de la autoritatea fiscală. În contextul în care TVA nu se poate deduce decât la plata furnizorului, firma respectivă este decapitalizată deoarece nu mai beneficiază de dreptul de deducere și trebuie să găsească o altă sursă de finanțare până la momentul la care poate achita datoriile”.
A mai vorbit despre faptul că trebuie să depunem mai multe eforturi ca tinerii să nu își mai dorească să mai plece în străinătate sau în alte orașe ale țării, să facem mai multe pentru a-i atrage. În acest context a vorbit despre programele derulate de Asociația pentru Antreprenoriat din România.
Apreciem ca fiind o acțiune reușită ce a punctat toate aspectele importante cu privire la această temă dar a deschis calea catre noi teme de dezbatere cu partenerii nostrii - CECCAR Braila, carora le multumim si ii invitam alaturi de noi si cu alte ocazii.